Ghost Recon Wildlands Review
Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands nu este cel mai bun joc de tipul său din istorie, dar nici cel mai prost. Foarte bun în coop, bunicel în single-player
Poveste8
Gameplay8
Grafică și sunet10
Pro:
  • Grafică superbă
  • Distractiv în coop
  • Univers open-world imens
Contra:
  • Prea multe misiuni secundare
  • AI dezamăgitor
  • Bug-uri mărunte și diverse
8.7Scor
Reader Rating: (0 Votes)
0.0

În ultima săptămână am jucat un singur joc în mod constant și preponderent: Ghost Recon Wildlands. L-am încercat în toate modurile posibile, jucând coop cu St4r, single-player, făcând misiuni sau explorând masivul univers open world al jocului, pentru a putea creea cu precizie o recenzie cât se poate de realistă pentru ceea ce are de oferit jocul, ceea ce nu este de loc puțin. În această săptămână am trăit un amalgam de sentimente legate de joc, de la iubire la ură, să zic așa, dar am ajuns în final într-un punct în care pot exprima o părere generală despre joc. Jocul celor de la Ubisoft este masiv, așa că vom avea mult de discutat despre el și îl vom întoarce pe toate părțile.

Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands este un shooter militar plasat într-un univers open-world care poate fi jucat atât single-player, cât și în mod coop cu până la 4 jucători. Acțiunea jocului este plasată în Bolivia, într-un viitor apropiat, iar scenariul ne prezintă țara ca fiind condusă de organizația Santa Blanca, un cartel de droguri care a pus stăpânire pe țară, controlând prin forță și teroare teritoriile și având la dispoziție toate resursele statului. Tu faci parte dintr-o echipă de patru militari din forțele speciale, divizia Ghosts și va trebui să pui la pământ rețeaua de droguri, să sabotezi alianța dintre aceștia și guvern și să ajuți forțele rebele să ajungă la putere pentru a reda libertatea populației. Pentru a face asta va trebui să explorezi unul dintre cele mai mari universuri de tip open-world pe care le-ai întâlnit până acum.

Dacă ar fi să compar Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands cu orice joc, poate cel mai apropiat de el este Just Cause 3. Totuși diferențele sunt destule, însă povestea, împărțirea jocului și stilul misiunilor sunt foarte asemănătoare. Am să încerc să împart toate elementele jocului în acest review, să discutăm despre fiecare în parte. Pentru început vreau să vorbesc despre hartă, un element comun și în single player și în coop. Aceasta este împărțită în regiuni pe o întindere imensă într-un univers open world mai mare decât oricare altul pe care l-am întâlnit în vreun joc până acum. Acesta este conceput ca o țară imensă cu o diversitate mare de terenuri, de la munți, jungle, zone deșertice, mlaștini, orașe atât mari, cât și sate sărăcăciose, baze militare, fabrici de cocaină și zone de vacanță pe malul lacurilor. Din păcate, fiind așa de vast, harta e încărcată de misiuni, unele cu scop altele fără prea mari beneficii, dar și zone de teren pustii și nelocuite sau fără a avea vreun rol în joc. Poți explora cum vrei și când vrei aceste terenuri, fie pe jos, fie folosind tot felul de vehicule.

Acestea includ mașini, motociclete, ATV-uri, bărci, elicoptere, avioane, tot ce vrei. Mașinile includ o diversitate mare, de la rable ieftine, la mașini militare sau de lux. Chiar dacă acestea sunt diversificate, nu există o notă de realism când le conduci, deci nu vei avea experiența unui joc adevărat cu mașini când te plimbi cu ele. Stilul de condus este foarte similar cu cel din GTA V la mașini și motociclete, putând să faci cu ele cam tot ce vrei. Am executat diverse sărituri de dificultate mare și am condus Lamborghini prin pădure, fără probleme. Mașinile merg cam peste tot, se opresc doar în bolovanii mari și în porțile închise și trec prin majoritatea copacilor, aceștia dispărând sub mașină. Totuși cam la fiecare 10 copaci groși prin care treci va fi unul prin care nu poți trece și în care te vei lovi cu mașina. Acest lucru a fost prima chestie ciudată care am pățit-o în joc și au urmat și altele, dar vom vorbi despre ele la timpul potrivit. În ceea ce privește vehiculele pe apă sau cele zburătoare (elicoptere, avioane), acestea se conduc cam ca în Just Cause 3, nepunând probleme majore și îți permit să aterizezi pe unde vrei. De multe ori am aterizat în zone de bolovani fără probleme cu elicopterul sau avionul și acestea nu au pățit nimic. Totuși și elicopterele și avioanele sunt foarte sensibile la gloanțe, luând foc destul de repede, iar în timp ce le conduci nu prea ai control la arme. Elicopterele au echipate mitraliere dar nu ai o țintă ca în Just Cause ca să poți ochi ușor inamicii și chiar dacă ai gloanțe nelimitate, acestea sunt mai mult inutile.

Stilul de joc se vrea unul de acțiune tactică, de tip third person, însă după experiența de joc eu l-aș cataloga unul de acțiune și punct. Dacă joci single player ai 3 parteneri de acțiune controlați de AI, iar dacă joci în coop, poți juca cu un singur coechipier sau cu până la trei pentru a completa o echipă de 4. Ai multe elemente cvasi-tactice, cum ar fi celebra dronă introdusă în joc, care seamănă cu cea din Watch Dogs 2, sau binoclurile. Cu ajutorul acestor două elemente tehnice, poți marca inamicii pe hartă, obiectivele din timpul misiunii și îți poți face o strategie. Din păcate, strategia nu dă tot timpul roade din cauza comportamentului dubios al personajelor AI. Ai unele misiuni în care nu trebuie să fii detectat și acestea pun cele mai mari probleme, pentru că te lupți cu un sistem AI care îți pune bețe în roate. Mi-am pierdut cumpătul la o misiune în care trebuia să urmăresc un anume personaj al cartelului Santa Blanca, iar coechipierii mei înțelegeau să se ducă drept înspre el ca să verifice dacă este prin zonă, chiar dacă eu îl marcasem cu drona pe hartă. Am reușit să fac misiunea doar după vreo 10 încercări și doar după ce mi-am ordonat coechipierilor să se ducă într-o anumită zonă mai îndepărtată de pe hartă și am putut să joc singur. Jucând single player, Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands îți dă o funcție numită foc sincronizat în care poți marca un număr de inamici pe jartă (până la 4) și să ordoni un foc sincronizat eliminându-i pe toți aceștia simultan. În coop, funcția există dar nu are nici un rol, pentru că coechipierii tăi nu vor trage automat, ci trebuie să te sincronizezi prin chat, lucru care s-a dovedit a nu funcționa așa de bine.

În general, Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands este mult mai distractiv în modul coop pentru că ai pe cine să te superi dacă cineva greșește în timpul unei misiuni și nu poți da vina pe AI. De altfel, jocul îți permite o libertate de mișcare și abordare și poți acționa cum dorești în timpul misiunilor. Fie alegi o intrare tactică, fie intri ca „țăranul”, cum zicea St4r către mine 🙂 Fiecare teritoriu de pe hartă are un număr de misiuni principale, între 4 și 6 în general și un număr foarte mare de misiuni secundare și auxiliare. Misiunile principale trebuie deblocate culegând informații. De fiecare dată când pătrunzi într-o zonă nouă îți apar pe hartă niște informații pe care trebuie să le culegi. Acestea sunt fie documente păzite de miliții ale cartelului sau de armată, fie anumite persoane care trebuie interogate, nu ucise. Fiecare misiune terminată o deblochează pe următoarea, iar apoi culminează cu o misiune specială de final, care elimină liderul teritoriului și primești ca bonus o armă specială, personalizată pentru liderul respectiv.

Armele vin cu nenumărate opțiuni de personalizare și îți poți modifica absolut orice echipament, cu excepția celor primite ca recompensă pentru finalizarea misiunii. Îți poți pune amortizoare, îți poți personaliza armele cu anumite skinuri, modifica tipul și lungimea țevii sau îți poți pune pe armă accesorii, ca de exemplu aruncător de grenade. Fiecare modificare adusă armei schimbă performanțele acesteia. De exemplu, fără amortizor ai damage mare, dar focurile de armă alertează inamicii, iar cu amortizor damage-ul scade, dar atâta timp cât inamicul ucis nu e descoperit de colegii lui, ești în siguranță. Poți echipa două arme de foc, chiar dacă sunt două arme mari, nu trebuie să alegi un SMG și un riffle. Eu am jucat preponderent cu un sniper riffle și un AK-47. Slotul trei este ocupat de un pistol și apoi ai la dispoziție grenade normale, flashbang sau explozibil C4. Colecția de arme este destul de mare și ai multe opțiuni și ți le poți adapta în funcție de stilul tău de joc. Pe lângă acestea ai la dispoziție și accesoriile, care includ o pereche de binocluri  și drona. Drona este extraordinară în stabilirea perimetrului acțiunii și te ajută mult, fiind indispensabilă practic în orice misiune. Aceasta poate fi și ea modificată și adaptată și se pot pune o serie de accesorii pe ea, transformând-o într-o unealtă tactică excelentă. Poate fi folosită ca și modalitate de distragere, făcând sunete, pentru coordonarea atacurilor, dar și ca și bombă energetică, EMP.

Fiind așa de multe opțiuni în joc pe toate planurile, Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands este destul de îngrămădit și asta crează probleme. În primul rând eu am avut grave probleme de funcționalitate cu multe buguri, mai ales în coop, până la update-ul 1.15. Acesta a reparat multe dintre aceste probleme și îmi pare bine că am abordat acest review după rezolvarea acestor probleme care făceau jocul imposibil de jucat. Existau multe freeze-uri, mai ales la deschiderea hărții, la conducerea mașinilor și în puncte cheie când auto-save-ul intra în acțiune. Drept urmare, în mare parte, jocul a funcționat foarte bine după acea actualizare. Problema, din punctul meu de vedere, cu jocul este reprezentată de multitudinea de misiuni suplimentare, care includ fie descoperirea de părți suplimentare pentru arme sau arme noi, dar mai ales misiuni care îți dau bonusuri pentru rebeli. Oriunde ești pe hartă găsești butoaie de combustibil, cutii de provizii, mâncare sau sisteme de telecomunicații care trebuie marcate, iar când faci acest lucru primești puncte bonus în una din cele patru categorii disponibile, iar aceste puncte se folosesc pentru a primi suport din partea rebelilor și pentru upgrade-uri.

Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands îți pune la dispoziție un număr foarte mare de upgrade-uri, care sunt structurate pe 6 categorii: Arme, Dronă, Obiecte, Abilități fizice, Echipă și Suport din partea Rebelilor. Fiecare categorie vine cu un sistem de tip arboreșcent de îmbunătățiri, unele utile, altele mai puțin. La arme poți upgrada stabilitatea țintei pentru focurile de armă la distanță mare, reculul, capacitatea încărcătorului, puterea de distrugere sau accesorii suplimentare precum aruncător de grenade. La dronă poți îmbunătăți bateria, distanța de acțiune, viteza, vederea pe timp de noapte și abilitățile specifice. La categoria obiecte deblochezi parașuta, minele, explozibilii C4, iar la abilități fizice îți îmbunătățești rezistența ta și a vehiculelor, dar și abilitățile de deplasare în mod stealth. La echipă ai îmbunătățiri care te ajută în single-player precum sloturi suplimentare la tragerile sincronizate, viteza de vindecare și abilitățile jucătorilor controlați de AI. În cele din urmă, sprijinul din partea rebelilor include 5 abilități foarte similare cu cele din Just Cause 3, și anume: vehicule la comandă, care spre deosebire de JC3 nu îți permite să-ți alegi exact vehiculul ci îți aduce un SUV la nivelul 1, o mașină blindată la 2 și un elicopter la 3, mercenari, care vor veni în sprijinul tău la nevoie, atac cu mortar într-o zonă, diversiune militară și servicii de spionare a inamicilor dintr-o anumită zonă. Sincer, pe mine aceste ajutoare de la rebeli mai mult m-au încurcat și aș fi preferat să-mi dea un tanc sau tipuri diferite de elicoptere, spre exemplu.

După două săptămâni de joc, atât în single-player și în multiplayer am sentimente contradictorii în legătură cu Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands. Pe de-oparte mă enervează la culme multitudinea de misiuni secundare și dificultatea unora principale, dificultate cauzată de elemente ce nu țin de controlul meu, iar pe de altă parte vreau să-l joc și mă ține conectat pentru poveste, pentru micile secrete pe care le găsesc aleatoriu și pentru modul coop care îmi permite să mai râd și să mai dau vina pe unul și pe altul cînd ceva nu funcționează. Grafica superbă cu care ne-a obișnuit Ubisoft ne ține captați și înconjoară tot universul din joc, care este masiv. Nu știu exact cât de mare este harta, însă este cu siguranță peste cea din GTA V, dar, chair dacă îți oferă libertate totală de mișcare, lucrurile pe care le poți face în joc nu sunt totuși așa de distractive ca cele din GTA, iar jocul te obligă parcă să te concentrezi pe misiuni. Vă las mai joc o serie de video-uri înregistrate de St4r din timpul jocului, iar din acestea se vede cam tot despre ceea ce am vorbit anterior:

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.