Înregistrare
Or


O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.
Styx: Shards of Darkness Review
Povestea8.5
Gameplay9
Grafică și sunet8
8.5Scor
Reader Rating: (0 Votes)
0.0

În 2014 apărea Styx: Master of Shadows care servea ca un prequel al Of Orcs and Men și care a fost primit bine de critici. Acum Cyanide Studios a lansat Styx: Shards of Darkness care este o continuare a titlului din 2014, dar tot un prequel și care continuă povestea goblinului Styx într-unul dintre puținele titluri stealth bazate pe un RPG.

Povestea

Styx: Shards of Darkness continuă povestea începută în 2014 și are în centru singurul globin inteligent pe nume Styx, care e dependent de licoarea magică Amber. Acesta formează o alianță cu o organizație care lucrează împotriva rasei sale pentru a pătrunde în interiorul orașului Korrangar controlat de elfii întunecați. Aventura sa se întinde într-o lume întunecată, plină de creaturi mitice, îți vei face drum prin orașe subterane, mine misterioase și fortărețe bine păzite. Îți vei folosi abilitățile pentru a realiza jaful secolului și pentru a demasca o conspirație de mari proporții.

Gameplay

Pentru cei care nu au jucat Master of Shadows, în Styx veți juca cu un goblin care are puternice abilități tactice, dar și un umor întunecat puternic care va însoți toate dialogurile jocului. Conform mitologiei, goblinii erau priviți ca și creaturi lipsite de inteligență și care acționau din instinct, fiind mari, dar greoaie și ușor de învins cu ajutorul unor mici trucuri. Styx este foarte diferit. El e inteligent, e mare, dar are abilități fizice puternice care îi permit să escaladeze ușor ziduri, să își execute adversarii din întuneric și fără să lase urme, dar la fel de capabil în lupta corp la corp. Totuși jocul este unul dintre cele mai puternice titluri stealth de pe piață și fanii s-au adunat pentru această componentă considerată una dintre cele mai solide.

Styx: Shards of Darkness se mulează după stilul tău de joc și îți permite să iei singur alegerile în privința modului în care vrei să termini misiunile. Dacă ai suficientă răbdare și îți organizezi bine mișcările poți termina liniștit misiunea fără să ucizi vreun inamic. mai mult, nu ai timp limită și nu ești presat să faci nimic, deci poți juca cum vrei. Există două moduri de joc complet diferite pe care le poți întâlni, unul greu din punct de vedere al decizilor și a complexități nivelului și unul greu din punct de vedere al puterii adversarilor dacă optezi să îi elimini. Fiecare nivel are diferite secțiuni și mult conținut opțional.

Jocul are și multe elemente specifice titlurilor RPG care îți permit să-ți personalizezi caracterul în ceea ce privește abilitățile speciale mai ales. Când termini o misiune și eventuale questuri opționale primești puncte cu ajutorul cărora îți poți personaliza caracterul. Există 5 abilități unice care deblochează o serie arboreșcentă de sub abilități cu ajutorul cărora te poți specializa pe ucis, stealth, crafting, magie sau abilități fizice. Chiar dacă poate preferați un stil de joc bazat pe lupte, acest joc nu este conceput special pentru asta. Orice faci în joc trebuie să ai în plano cale de scăpare pentru că inamicii sunt puternici. Cel mai bine este să-ți dezvolți abilitățile tactice și să stai să urmărești rutina inamicilor care iese în evidență de fiecare dată și să profilți de ea.

Arma pe care o ai la îndemână tot timpul este cuțitul cu care poți executa inamicii pe la spate, îi poți ucide printr-o singură lovitură la gât sau prin forta brută cu ajutorul căreia îi capturezi pe dușmani și îi pui la pământ. Lipsesc însă abilitățile de a para loviturile inamicilor, sau chiar dacă există sunt inutile. jocul îți permite să alegi între patru nivele de dificultate care controlează de fapt viteza de reacție a adversarilor. Cu toate acestea, oricare mod ai alege, dacă te duci ca țăranul înainte vei fi ucis destul de ușor și chiar dacă nu îmi place a trebuit să caut metode de a trece neobservat prin cele mai multe locuri. AI-ul este destul de bine dezvoltat, iar inamicii nu sunt proști de loc. Aceștia caută și prin butoaie și verifică fiecare colțișor mai ales dacă au detectat ceva suspect.

Arma preferată de mine în joc nu a fost însă cuțitul ci mai degrabă magia. Aceasta îți permite să păcălești adversarii permițându-ți să finalizezi mai ușor misiunile. Aici intră ân acțiune licoarea numită Amber care alimentează puterea goblinului. Principala ta abilitate magică este de a te multiplica sau clona. Cu ajutorul clonei poți îndepărta adversarii de locația ta și îi poți executa pe la spate. Îți dezvolți și puterea de a deveni invizibil care are avantaje clare, dar și poțiuni care te vor ajuta în cadrul misiunilor. Mi-a plăcut faptul că nu trebuie să te bazezi foarte mult pe dezvoltarea abilităților și poți supraviețui misiunilor orice alegere ai făcea, însă cu alegeri proaste jocul devine mai greu. Cu toate acestea, jocul mi s-a părut ceva cam lent pentru stilul meu, însă stilul de gameplay este intuitiv și îți dă un anumit nivel de dependență. Jocul se poate juca și în mod coop, dar din păcate eu nu am avut cu cine și jucătorii pe care i-am găsit random nu au fost mulați stilului meu de joc.

Grafică și sunet

Styx: Shards of Darkness nu este de departe cel mai bogat joc în grafică pe care l-am testat, dar cu toate acestea resursele „păpate” de joc au fost foarte mari. Asta se datorează motorului Unreal engine 4 probabil, care a permis crearea unei lumi imense, dar nu suficient de lustruite. Lumea e plină de locuri în general întunecate care fac dificilă identificarea elementelor jocului și a capcanelor în general, care te încurcă de cele mai multe ori. Caracterele sunt realizate bine, dar parcă duc lipsă de originalitate, fiind foarte similare cu cele din Shadow of Mordor sau Warcraft. Jocul a funcționat bine nu am avut probleme pe nicăieri dar s-au cam turat ventilatoarele prin carcasă și FPSul nu a stat constant la 60 și au scăzut de destul de multe ori și până la 25-30. Pe partea de sunet lucrurile stau foarte bine, muzica fiind una foarte bună și destul de variată, iar efectele sonore sunt bine realizate. dialogurile și remarcile lui Styx în mod general sunt bine interpretate și scenariul scris e plin de umor.

Concluzie

Styx: Shards of Darkness este un joc care te prinde. Chiar dacă acțiunea este cam lentă, pentru mine cel puțin, jocul iese din tipare și nu te stresează excesiv. Dificultatea este destul de mare, dar există moduri de a ocoli orice obstacol în joc, totul ține de tine și de cât de mult timp ești dispus să investești în joc. Grafica este bunicică, dar ai nevoie de un PC puternic pentru a rula în maxim jocul și chiar și așa ai parte de destul de multe frame-dropuri, lucru la care nu mă așteptam.

Lasa un comentariu
%d blogeri au apreciat: