DESYNC Review

După o săptămână plină de acțiune a venit acum o săptămână guvernată de jocurile cu temă SF, iar astăzi vom vorbi despre un titlu numit DESYNC. Acesta este un shooter first person plasat într-un univers avansat tehnologic care combate bariera clasică a jocurilor de acest gen prin aducerea de elemente specifice multor titluri, din păcate multe din aceste elemente fiind lipsite de originalitate, împrumutate și puse laolată fără să creeze un tot unitar. Jocul îți impune să adopți un stil creativ și periculos în care trebuie să elimini adversarii folosind o serie de atacuri cu arsenalul pe care îl ai la dispoziție. Spre deosebire de multe jocuri FPS, acesta te pune să combini tipurile de atac pentru a crea o secvență specifică jocurilor de tip arcade cu ajutorul căreia să creezi distrugere în masă.

Ideea nu este rea, însă este greoaie și asta este o constantă pe tot parcursul jocului. Încă de la prima incursiune în joc ai de-a face cu un meniu neprietenos și atipic, care îți aruncă secvențe dispersate pe ecran și efecte care par să semene cu cele generate de o placă video defectă, ceea ce face ca meniurile să fie greu de accesat și citit. Am înțeles tema ciudată și futuristică a jocului, dar parcă ideea promovată de DESYNC este mai mult obositoare decât inovatoare.

Similar cu jocurile de tip arcade, DESYNC te pune să âți alegi nivelul pe care vrei să-l joci, dar nu vei face asta în mod tradițional ci vei acționa un calculator în joc și vei folosi o bilă pe care trebuie să faci click să o rotești pentru a găsi nivelul. Tot de calculatorul acesta te vei folosi și când vei face upgrade-uri la arme și abilități. Aș fi preferat un meniu măcar pentru că aceste lucruri m-au obosit, enervat și plictisit de joc în același timp. Este păcat pentru că sistemul de luptă este chiar interesant în joc și meniurile și tema prea futuristă a jocului strică mare parte din distracție.

Lupta propriu-zisă se împarte între împușcat, ferit și sărit printre gloanțe. Controlul este clasic pentru jocurile de tip FPS, folosind tastatura și mouse-ul, iar controlul este destul de intuitiv. Jocul este făcut să te pună să te miști în continuu, într-un stil de luptă foarte similar cu cel din Quake. Inamicii vin mulți și repede și nivelul de dificultate este destul de ridicat. Dacă nu faci față provocării și mai pui pe lângă și meniul enervant înainte să intri în jocul propriu-zis te vei lăsa de el destul de repede.

Problema principală cu gameplayul este că mie mi se pare destul de dezechilibrat. Majoritatea inamicilor sunt mult mai puternici ca și tine și viteza jocului este mult prea mare, ceea ce îl face la fel de greu ca un platformer. Chiar mă gândeam cum l-aș încadra și probabil cea mai potrivită descriere pentru DESYNC ar fi că este un platformer de dificultate ridicată transformat într-un joc FPS. Pe lângă inamicii puternici și rapizi, hărțile jocului sunt și ele pline de capcane, pe care le poți folosi și împotriva inamicilor, dar de cele mai multe ori vei pica tu în ele.

Pe partea grafică, DESYNC vrea să fie un clasic, folosind grafică veche și depășită cu abordare modernă, ceea ce nu îl face mai atractiv. În ceea ce privește sunetul, acesta este drăguț dar repetitiv până la enervare, pentru că pornește bine, cu câte o melodie specifică fiecărui nivel, dar care se repetă obsesiv pe tot parcursul nivelului respectiv până când devine obsesivă și te zgârie pe creier.

Când mă pregăteam să scriu reviewul mă gândeam că voi spune lucrurile bune și voi aminti și cele rele din joc încercând să fac un echilibru între ele. Cu cât am reintrat mai mult în lumea jocului și mi-am amintit prin ce am trecut când l-am jucat mi-au venit în cap doar lucrurile care nu mi-au plăcut, pentru că acestea ocupă din păcate marea majoritate a jocului. DESYNC are premisa unui joc bun, are acțiune multă, rapidă și de calitate, dar marea majoritate a elementelor din el sunt menite să te enerveze. Dificultatea este prea mare, grafica este încărcată și depășită, sunetul este repetitiv și meniurile și conceptul jocului sunt prea futuristice și greoaie.