Holy Potatoes! A Spy Story?! Review

Am avut ocazia să testăm zilele acestea cel de-al patrulea joc din seria Holy Potatoes a celor de la Daylight Studios, Holy Potatoes! A Spy Story?!  Dacă v-ați jucat precedentele titluri veți recunoaște grafica, personajele și glumele aruncate subtil peste tot prin joc, însă gameplayul este diferit. De această dată avem în față un simulator de agenție de spionaj. Personajele principale sunt Ren și Rexa, doi gemeni care conduc agenția. Împreună cu ei trebuie să pregătiți o echipă de spioni de elită și să planificați misiuni ultra secrete. Pe lângă toate acestea, trebuie să descoperiți adevărul din spatele dispariției părinților celor doi frați. Totul este prezentat în stilul specific al seriei și personajele întâlnite sunt variante satirizate ale eroilor și persoanelor publice cunoscute.

Holy Potatoes! A Spy Story?! este în esență un joc de strategie, care în individualitatea elementelor sale nu este original, dar combinația de posibilități în joc este una inedită care funcționează bine. Avem mai multe elemente și va trebui să le luăm pe rând pentru a înțelege despre ce e vorba. Ideea jocului este că ai o agenție de detectivi sau spioni cum zic ei și trebuie să angajezi diferiți spioni care să-ți facă treaba, iei contracte și misiuni și încerci să le duci la bun sfârșit cu personajele pe care le ai. Spionii sunt de mai multe categorii, având 4 categorii de statistici la bază: atac, inteligență, evaziune/iscusință și șarm. Pe baza acestor 4 statistici încă de la începutul jocului primim 4 clase de spioni: luptători, hoți, analiști și seducători. În funcție de misiunile pe care le execută, aceștia primesc puncte de experiență cu ajutorul cărora pot crește în nivel îmbunătățindu-și abilitățile. jocul n ute limitează însă la cum poți să crești un caracter, pentru că poți crește toate abilitățile sau una singură, la alegere pentru oricare din personajele din aceste clase. Personajele vin cu nume amuzante care fac referire (sau nu) la personaje din lumea reală, precum Killy Billy, Danilo Glover, Jamal Bond (Agentul 700), Tony Starch sau Super Maria. Fiecare personaj are și o descriere specifică, de exemplu la Super Maria biografia spune că este: „A racecar driver from the team Super Maria Sistas”, cu referire directă la personajul Nintendo. Jocul este plin de astfel de „glumițe” și se regăsesc peste tot în joc. După un anumit timp vei putea să amesteci cu ajutorul „laboratorului de lipit” aceste personaje și să ai acces la alte 4 clase secundare: pugilist, inginer, iluzionist și ninja, combinându-le pe acestea obții alte 4 clase: hacker, agent special, celebritate și „umbră”, iar în final, combinând aceste clase superioare obții cei mai valoroși spioni din joc: Superspy și Trickster. pare complicat, dar nu e, pentru că jocul te duce liniar către rezultatele acestea, asta dacă reușești să te descurci în acest simulator, care chiar dacă pare simplu și glumeț este destul de dificil și complex.

Misiunile sunt cea de-a doua parte a jocului. Folosind spionii antrenați de tine va trebui să îi trimiți în misiuni pentru a acumula experiență și pentru a strânge resurse, care se împart în 4 categorii principale: bani, blueprint-uri sau scheme de producție pentru echipamente și mașini și documente criptate, sau codexuri. Am să revin imediat asupra lor după ce vă explic ce e cu misiunile. În joc, există misiuni principale și o serie de misiuni secundare. Fiecare misiune, fie ea principală sau secundară are o limită de timp în care trebuie să fie finalizată. Neîndeplinirea misiunilor principale duce direct la pierderea jocului și primiți ecranul celebru cu „Game Over”, în timp ce misiunile secundare au rol de dezvoltare a personajelor și adunare de resurse pentru a fi pregătit pentru misiunile principale. Chiar dacă jocul nu te ceartă că nu ai făcut o misiune secundară, ignorarea lor face ca misiunile principale să fie aproape imposibil de terminat. Fiecare misiune vine cu o scurtă listă a cerințelor (dacă există), a rutelor de misiune și a listei de echipamente și acțiuni permise. Unele misiuni au mai multe rute, fiecare cu acțiuni diferite care pot fi luate pentru a le completa, în funcție de spionii pe care îi ai la îndemână. Acesta este locul în care se acordă atenție modului în care ați dezvoltat personajele, deoarece fiecare rută are alte cerințe și se pretează, de obicei, altor spioni. Unele misiuni sunt simple, altele extrem de complicate și trebuie să fi constant atent asupra tuturor aspectelor jocului. Va trebui să combini cu atenție personajele cu aparatura de ultimă generație pe care o dezvolți în laboratoare și să găsești pentru fiecare misiune formula ideală. Nu prea se potrivesc formulele de la o misiune la alta, ceea ce face jocul foarte interesant, dar și stresant, în același timp pentru că te lupți pentru resurse contra timpului. Timpul poate fi manipular, ca la jocurile de management, precum Sim City, de exemplu, adică poate fi oprit, dat pe avansare normală sau pe două moduri de rapiditate. Misiunile, ca tot jocul de altfel sunt nebune, pline de  satiră și cu referiri clare la cultura „pop”. Holy Potatoes! A Spy Story?! este împărțit cumva pe capitole care constă în câteva misiuni principale urmate de o misiune specială care poate fi efectuată doar de Ren și Rexa cu sprijinul spionilor avuți care cresc abilitățile și statisticile personajelor principale. Acestea sunt jucate într-un fel de turn-based cu decizii rapide. Aceste misiuni sunt poate cele mai simple din joc, chiar dacă se numesc speciale și au rolul principal de a te trece dintr-o parte a jocului în alta. Finalizarea lor aduce beneficii precum un oraș mai mare, zonă mai mare de construit, clădiri noi și abilități noi.

Am pomenit de clădiri pentru prima dată acum, nu pentru că nu sunt importante, au un rol major chiar, ci pentru că pentru a înțelege jocul ș ia încerca să vi-l explic trebuie să iau fiecare element pe rând. Holy Potatoes! A Spy Story?! are integrat un simulator de oraș, care este punctul central al jocului pentru că pe măsură ce progresați veți debloca clădiri noi în care puteți îmbunătății abilitățile spionilor, decriptata documentele colecționate pe dischete sau cd-uri, puteți dezvolta arme sau unelte ultra-secrete de care are nebvoie orice spion care se respectă și crea mașini, avioane sau bărci care să te ajute în misiuni. Orașul este gândit ca o rețea de drumuri care leagă diferite clădiri, ca în jocurile vechi de strategie, precum Caesar. Dacă pui o clădire și n uai drum lângă ea, spionii nu o vor putea folosi, exact ca în acele jocuri de care am amintit. Poți demola, muta, construi pe unde vrei ș ide câte ori vrei, dar orice modificare costă bani și aceștia se fac destul de greu. Chiar dacă numărul clădirilor este mare, interfața jocului este bine gândită și lucrurile sunt așezate în așa fel încât nu trebuie să schimbi ferestre pentru a accesa misiuni, construi sau dezvolta ceva. În timpul misiunilor poți da sarcini spionilor neimplicați în ele, poți face upgrade-uri sau poți dezvolta tehnologii noi. Designul, partea audio și interfață este practic clasică seriei, simplă, elegantă, cu un aer retro și modern în același timp, care funcționează destul de bine.

Ca să concluzionez, Holy Potatoes! A Spy Story?! este un joculeț drăguț, care pare a fi o soluție anti-plictiseală pentru zile când nu ai nimic de făcut. Jocul este însă mult mai mult decât atât. Ceea ce pare simplu este de fapt un simulator destul de complex care este gândit însă în așa fel încât să te destreseze prin momente comice subtile. Jocul crează dependență destul de mare, cel puțin până către final, când lucrurile încep să se aglomereze și să devină repetitive pe alocuri. Este însă unul din jocurile indie care mie mi-a captat atenția și cred că merită să-l încercați. Jocul se lansează oficial astăzi, 7 noiembrie pe Steam.